Îmi mulțumesc mie!

Scrisoare de recunoștință față de mine

Mă simt uneori limitată și imperfectă. Alteori simt că nu sunt suficientă, că trebuie mai mult, că pot mai mult. Cu toate astea, pe zi ce trece, devin un pic mai bună. Învăț, încă din prima secundă de când am venit pe lume, neobosit și voi continua să învăț până în ultima secundă a vieții mele.
Uneori o apuc pe căi dificile și complicate, fără să mă descurajez, depășesc piedicile care îmi apar în cale și mă uimesc singură de câte pot face. Alteori o apuc pe căi complet greșite și trebuie să întroc.
În fiecare zi încerc să fiu prezentă, să fiu conectată cu mine însămi, să fiu aici trup și suflet pentru ceea ce iubesc.
Viața îmi dă absolut tot ce am nevoie, iar posibilitățile mele sunt nelimitate. Învăț să descopăr în mine bogăția și infinitul, să fiu aici și acum!
Eu sunt făcută din miliarde de posibilități, din tot ce am trăit și m-a modelat. Sunt alb și negru, (și roz), sunt bine și rău, sunt yin și yang, plâng și râd, dansez și meditez, sunt făcută din miliarde de bucăți!


Mă iert și îmi mulțumesc că exist!

Adaptare după „Merci, mon carnet gratitude”, Anne Solange

Sursa foto: arhiva personală

Publică un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *