O poveste despre prietenie

O poveste cum a fost și nu mai este!

A fost demult, într-o seară friguroasă, la final de octombrie, într-un oraș mare și rece. O fata cu inima strânsă, îngândurată, tremurând de frig, schimba vreo 2 autobuze, ca să ajungă la locul de întâlnire. Băiatul o aștepta, de ceva timp probabil, cu urechile și mâinile înghețate. A fost o întâlnire scurtă, s-au pupat, el i-a dat un plic, ea l-a bagat cu mare grijă în geantă, au mai schimbat câteva vorbe și s-au desparțit.

A plecat fiecare pe drumul lui, ea cu mare grijă pentru plicul din geantă, el…probabil cu gândul la eforturile făcute pentru ce era în acel plic, amândoi cu speranța că vor ajunge curând acasă, la căldură. Tot drumul a ținut strâns de tot geanta, ca și când viitorul ei depindea de ceea ce tocmai primise în plic.
Când a ajuns acasă, a scos plicul cu mâinile tremurânde, l-a deschis și a scos, cu mari emoții, ce era în el.
A închis ochii, i-a mulțumit lui Dumnezeu că a ajuns cu bine acasă și s-a rugat în gând pentru el.
Trecuseră câteva zile grele, în care, brusc, soluția pe care se baza dispăruse fără urmă, în care nimeni nu avea, nimeni nu dădea, nimeni nu mai răspundea, iar ea se perpelea și nu vroia să accepte faptul că va trebui să renunțe la școală din cauza unei încurcături. El știa prea bine, dar nu avea decât vorbe bune, de încurajare, când ea vărsa lacrimi amare și bâjbâia după soluții.
Dar uneori este de ajuns să vrei, doar să îți dorești să faci bine, să ajuți, iar Universul îți scoate în cale moduri neașteptate în care poți să o faci.

Pare o poveste mistrioasă și siropoasă până aici?! Este o poveste reală, despre un plic cu bani, care urma să ajungă la facultate a doua zi, ultima în care se putea plăti taxa.
Este o poveste reală despre prietenie, despre oameni buni și fapte care ne schimbă viața, care ne fac să credem, să mergem mai departe, să vrem să ajutăm la rândul nostru.

O scriu acum, după zile în care am plâns prietenii, pentru a-mi aminti că există prietenie pe lume, că există ajutor, că împreună putem face mai mult decât singuri, așa cum zice Ana, OAMENII SUNT MAGIA!

Multumesc!

Sursa foto: Pixabay

Publică un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *