De ce nu mai reparăm nimic, de ce înlocuim totul?!

Mă chinuie un pic întrebarea asta, nu știu de ce, o fi vârsta, o fi conștientizarea faptului că am ajuns o societate de consum, fără pic de suflet, o fi de la documentarele despre poluare…

Poate înlocuim din cauză că nu mai are cine repara, că nu mai există meseriași, nu mai vrea nimeni să învețe o meserie, toți vor să fie manageri, orice ar însemna asta. Cu chiu cu vai am găsit un nea Căpriță (cum le zicea o fostă colegă tuturor meseriașilor), care să îmi schimbe flecurile, la pantofii purtați de maxim 10 ori.
Sau poate pentru că este mai ieftin/convenabil să cumpărăm un produs nou nouț decât să îl reparăm. Am plălătit 150 ron (fără bon) pentru înlocuirea mufei de încărcare de la telefon, păi mai puneam încă pe atât și îmi luam telefon nou. Nu are importanță cât de bun era cel nou, cât urma să țină și el, dar era nou. Iar dacă îmi rupeam nițel de la gură, făceam și un abonament scump, îmi puteam lua chiar ceva de fiță, care să îmi acopere toate golurile alea emoționale și cu care să mă simt împlinita. Am ales să îl repar, pentru că țin la el (da, știu, am probleme, mă atașez emoțional de lucruri materiale), pentru că era plin de poze și notițe, numere de telefon și mesaje, pe care altfel nu le mai puteam recupera. L-am dus la reparat pur și simplu pentru că nu aveam nevoie de unul nou, pentru că puteam face altceva, util, cu diferența de bani pe care o adăugam pentru unul nou.
Tableta lui Dennis n-a avut același noroc până acum, se pare că, fiind un produs mai ieftin, nu prea este nimeni disponibil să o repare, încă nu mi-am pierdut speranța, este totuși un produs electronic cumparat cu mai puțin de 1 an în urmă și folosit foarte puțin.

Poate înlocuim rapid pentru că nu mai avem răbdare, că e mai ușor să inlocuieși decât să repari, intri în primul magazin și ieși cu ce iți trebuie, nu mai cauți un nea Căpriță, nu mai aștepți până deschide el prăvălia, dacă trebuie să și comande vreo piesă, material…deja și-a pierdut orice șansă, atât lucrul sau obiectul defect, cât și nea meseriașul șansa de a câștiga o pâine.
Nu avem timp și chef să căutăm soluții, ne frustrează așteptarea, amânarea, vrem acum, vrem aici, vrem totul! Nu acceptăm mai puțin, imperfect, nu tolerăm greșeli, defecte. Cine și ce nu trece testul, nu performează, nu rezistă, pleacă, e aruncat la gunoi, e înlocuit.

Chiar așa am ajuns, nu mai avem nevoie să salvăm, să reciclăm nimic, facem noi produse pe bandă rulanta, oare chiar avem atâtea resurse, fără număr? Oare procesele de producție sunt atât de lipsite de orice efect advers asupra mediului înconjurător? Oare oamenii pe care îi dăm la o parte, îi înlocuim cu atâta ușurință, nu mai contează, nu sunt importanți, nu suferă, oare ne-am dezumanizat complet?!

Cred ca sunt toate la un loc și multe altele motivele pentru care nu mai reparăm nimic, ci înlocuim totul.
În ultimul an am redescoperit cusul de mână, spalatul sticlelor și borcanelor, dusul pantofilor la cizmar, reciclatul mâncării, reparatul telefonului, reparatul patului, tranformarea hainelor.

 

5 comentarii la “De ce nu mai reparăm nimic, de ce înlocuim totul?!

  1. Nu am reparat niciun electronic de mult timp pt ca nu s-au stricat de mult timp. Dar daca reparatul e mai scump ca objectul, nu am nicio jena in al schimba. In schimb am cumparat la mana a2a, in ideea ca mai ieftin pt mine e mai ieftin si pt altii.
    Dar am reparat o masa 😀 sapt trecuta (cea mai ieftina de la ikea, voiam sa o aruncam, de fapt am si cumparat alta si apoi am vazut cum sa o reparam 😀 asa ca avem 2 mese 😀 ). Repar un rucsac ce il am de vreo 15 ani (in Berceni in piata e un nene ce schimba fermuare si l-o schimbat de vreo 5-10 ori 😀 ). Repar haine si lenjerii (traiasca masina de cusut).
    Ca o remarca, de cand am mai putine electrice in casa, mi se strica mai putine :D. Nu mai am cuptor cu microunde ca mi s-o stricat 🙂 etc.

  2. Am reparat frigider, telefon, masina 🙂 ar fi fost o idee sa cumpar altele, dar…de ce?! 🙂
    Astea sunt ale mele, m-au servit si le iubesc, le mai dau sanse. Ce daca puteam cumpara altele, chiar cu banii de reparatie nu puteam, poate doar in cazul telefonului, dar am salvat un tel din care nu mai mergea o piesa!
    Cuptorul cu microunde e un fel de nemuritor, nu mai are lumina, nu se mai invarte farfuria din interior, dar e in viata, l-am si dat si apoi l-am primit inapoi, de unde deduc ca imi este sortit mie 🙂

Publică un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *