Copilul care citește etichete și refuză dulciurile

În ultimele zile, de când s-a întâmplat minunea, povestesc oricui vrea să mă asculte, ca să știe părinții că există speranță, copilul meu mofturos, citește etichetele și refuză dulciurile!

Când ai 2 copii diagnosticați cu anorexie, în perioada în care erau sugari, mancatul sănătos este doar un vis, alimentarea pentru supraviețuire este scopul principal și te bucuri și dacă mănâncă iarbă uscată.

Deși au trecut ani buni și nu mai au probleme deosebite, nu am cei mai mâncăcioși copii din lume, mai ales Dennis. El are un meniu foarte puțin variat, mănâncă doar mere, banane, morcov și castravete (românesc), proaspete, neprocesate. Nici la mâncat variante gătite (sănătos), nu este campion, dar era pe cale să devină campion la mancat dulciuri. Ca orice părinte, am încercat tot felul de variante, de la certuri și crize în magazine, până la curse de mâncat prostioare (ca să mănânc eu mai multe, să le rămână mai puține chestii nesănătoase de mâncat). În ultimii ani, am decis că sănătatea mea este importantă și nu mai sunt dispusă să mănânc toate prostiile, doar ca să nu îi tenteze pe ei (vorbim despre produse primite, care umpleau casa).

Nu avem listă cu produse strict interzise, reguli bătute în cuie, însă le-am spus mereu când au dorit ceva nesănătos, că acel produs nu le face bine, uneori le-am dat voie să mănânce, alteori nu. Timpul a trecut, ei au crescut și au devenit mai conștienți de propriile corpuri și de lucrurile care îi înconjoară. Drept urmare, Dennis m-a întrebat într-o zi dacă știu câți pui au fost omorâți, ca să putem mânca noi acele copănele, mi-a cam stat în gât! A devenit interesat de reciclare, de surse naturale de hrană, de protecția animalelor și de sănătate, în general. Mă întreabă des despre alimente, dacă sunt sănătoase, din ce sunt făcute și exact procesul prin care au fost fabricate. Întrebările lui m-au făcut să citesc și mai mult decât o făceam și să aleg alimente cât mai puțin procesate, ca regulă simplă: dacă nu știu să explic copilului cum a fost făcut salamul (de exemplu), nu intra în coș!

Primul moment wow: duminica trecută au primit amândoi înghețată la desert, roz, alb și maro. Dennis a întrebat cum au fost colorate așa și a primit un răspuns în glumă (cu un colorant obținut din gândaci), când am văzut că s-a schimbat la față, i-am spus că a fost o glumă, dar că s-au folosit substanțe chimice, a refuzat să mai mănânce și am aruncat un bol de înghețată. În alte momente, n-aș fi aruncat banii la wc, ci aș fi mâncat eu înghețata.

La final de săptămână am ajuns să mâncăm la mall, cu prietenii de la școală, la meniul pentru copii a primit un baton de cereale. După ce a mancat orezul meu cu legume (nu meniul lui de copil, cu pui prăjit), m-a rugat să îi citesc ce conține batonul, și-a cam pierdut răbdarea în timp ce îi citeam fiecare ingredient, chiar erau multe. La final m-a întrebat ce înseamna și i-am spus sincer că, în afară de cele vreo 3 tipuri de zahăr, restul de ingrediente nu prea știu ce înseamna. Rezultatul, am și acum batonul în geantă!

Astăzi a primit o pungă de M&M, m-a rugat să îi citesc eticheta și a decis că nu le mănâncă, ci mi le dă mie, deși îmi cam plac, am decis că nu ar fi un exemplu bun să le mănânc.

Există și batoane de cereale cu ingrediente puține și sănătoase sau le putem face chiar noi acasă, pentru înghețată, am descoperit varianta iaurtului (cu fructe), făcut în casă și congelat, a avut un succes neașteptat, în trecut am testat și ciocolata de casă, găsiți aici o rețetă simplă, pe care să o adaptați și îmbogățiți după gust.

Cu răbdare și mintea deschisă, puteți găsi variante sănătoase, în acest articol aveți câteva sugestii excelente, iar campania de conștientizare a ingredientelor trecute pe etichete, promovată de Andreea, este un foarte bun punct de plecare, după cum observați, are mare succes la noi.

 

Sursa foto: Pixabay

6 comentarii la “Copilul care citește etichete și refuză dulciurile

  1. Într-o dimineață în care abia îmi pot ține ochii deschiși după o noapte cu febră și frisoane, articolul tău m-a făcut fericită! Mulțumesc!

  2. Asa zic si eu, copilul face ce vede ca faci tu ca si parinte si nu ce ii spui sa faca. Oricum, asa copii sa tot iti doresti. Acum stau si ma gandesc daca voi reusi si eu sa le insuflu mancatul sanatos intr-un mod placut copiilor, cand va fi cazul.

    1. Nu mi-am imaginat ca va fi asa, este un copil care mananca foarte putine feluri de mancare, nu incearca lucruri noi, e destul de reticent.Ma bucur ca a devenit preocupat de sanatatea lui.

Raspunde-i lui Denisa Anulează

Adresa de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *