Copilaria in era digitala – Episodul 1

Trebuie sa specific din start ca nu sunt antitehnologie, ar fi culmea, ocupatia mea principala, in ultimii 13 ani, este bazata pe tehnologie, presupune cel putin 8 ore de lucru la calculator, online in cea mai mare parte a timpului. In conditiile date, ar fi ipocrit si un pic…in neregula sa fiu anti, dar cum e cu copiii si tehnologia?!

Cu toate acestea, pe mine ma preocupa in mod deosebit relatia copiilor cu tehnologia, pentru ca in cazul meu este un job, o ocupatie care imi ofera un venit, nu este prea mult de discutat sau argumentat. Dar in cazul copiilor este tehnologia necesara, este importanta, este macar utila sau ar trebui sa ii tinem pe cei mici departe de ea?!
Cu intrebarile acestea in minte, m-am inscris la un curs care se cheama asa cum zice titlul articolului meu, iar in engleza (limba oficiala a cursului), suna asa: „Childhood in the Digital Age”. Incep a treia saptamana intensiva de curs si vreau sa va spun ca este mai mult decat ma asteptam, imi ofera noi perspective, multe informatii care au studii la baza lor si ma face sa reflectez mai mult la acesta problema a parintelui modern (de parca parintii nu aveau suficiente dileme, tehnologia mai lipsea, dar…asta este).

Asadar, tehnologia ii expune pe copii unui numar mare de oameni, de interactiuni, de informatii, dar si de riscuri, oare sunt copiii suficient de dezvoltati emotional si social pentru a face fata cu adevarat acestor riscuri?
Unele cercetari au aratat ca cei care joaca jocuri video agresive, au un comportament mai agresiv, ca cei care petrec mult timp socializand digital, sunt mai narcisisti. Nu vreau sa ma pun contra vantului, dar daca adevarul este undeva la mijloc?! Daca acesti copii erau prin insasi firea lor mai agresivi si de aceea sunt atrasi de acele jocuri violente, daca erau oricum mai inclinati catre narcisism si socializarea digitala doar le ofera cadrul in care sa desfasoare?! Mie mi se pare o pista destul de valida.

Robert are aproape 8 ani si ne indreptam cu pasi repezi catre retele de socializare online (el se indreapta, ca noi suntem deja acolo, dar sunt sigura ca in curand ne va depasi si ne va face cu mana din mers 🙂 ). Momentan foloseste o singura aplicatie de chat si discuta cu un singur prieten, situatia este sub control, insa nu stiu pentru cat timp si cum ar putea sa evolueze.
Nivelul lui de maturitate, de judecata, inca se dezvolta, iar acest lucru il face o potentiala victima a unor interactiuni nepotrivite, a unei dependente de activitati online (cum ar fi chatul) sau chiar a furtului de identitate. Sunt multe intrebari si motive de ingrijorare care m-ar putea face sa spun STOP, fara tehnologie in aceasta casa! In primul rand ar fi foarte greu sa aplic o regula drastica, doar copiilor (ca doar nu o sa arunc laptopul pe geam si sa castig bani din crosetat!), in al doilea rand, nici nu sunt convinsa ca ar fi spre binele lor.

Chiar daca pare greu de crezut, folosirea tehnologiei de catre copii are si beneficii! Dar o sa va povestesc despre ele maine, in episodul 2 al acestei serii.

Sursa foto: aici

 

 

 

15 comentarii la “Copilaria in era digitala – Episodul 1

  1. Liana Nicolae Asteptam cu interes episodul 2. Am 2 intrebari, fara intenția de a critica vreun pic hotărârile tale fata de tehnologie. Ceea ce vreau insa, este o discutie constructivă din care copiii nostri sa tragă numai foloase.
    -De ce crezi ca televizorul sau mai ales calculatorul trebuie sa dispară dintr- o casa cu copii? Este ca si cum ai vrea sa excluzi si aragazul si masina de spălat care folosite de un copil, ar putea sa le facă rău. Televizorul se poate aseza intr-o nişă sau acoperit cu un ştergar ,ca un bibelou, atata timp cat nu il folosim in prezența copilului. Calculatorul ofera vizualizarea unor materiale electronice.Pe ecranul lui apar fişele noastre de serviciu, sau convorbirile noastre cu diverşi colaboratori pentru a proteja consumul de hartie si pentru a comunica mai rapid.. Cât de atractive pot fi aceste hărttoage electronice pentru copii? El se joacă, eu atunci cand trebuie , muncesc. Un copil de 8 ani poate intelege foarte usor aceasta situație.” Pentru ca mama, sa nu plece la servici si sa stea cu voi, trebuie sa lucreze de acasa.”

    1. Prima mea reactie ar fi: la tv oricum nu prea este nimic de vazut, am putea sa il limitam lejer la meciurile de fotbal pe care copiii si tatal lor le urmaresc cu interes.
      Calculatorul…as putea veni cu argumentul ca, atat eu, cat si tatal lor, nu am pus mana pe vreun calculator pana dupa 20 de ani, iar asta nu ne-a impiedicat sa avem o cariera in IT.
      Si totusi….acelea erau vremurile atunci, nu cumva reduc din start anumite oportunitati ale copiilor, chiar de invatare, nu atat ca distractii (ca la distractii e simplu, spun NU lejer), dar nu pot sa nu imi pun intrebari, daca totusi ar putea beneficia de pe urma tehnologiei, daca exista si niste avantaje?

      1. Parerea mea este ca daca un copil are veleități pentru calculator, acestea nu pot fi distruse daca i se ofera posibilitatea sa crească frumos din toate punctele de vedere, in perioda copilariei, o perioada care nu se va reintoarce niciodata in viata lui. Cslculatorul sau mobilul pot apare in viata copilului la 13-14 ani. El are um bagaj sufletesc si emotional si o gandire care deja ii permit sa faca selectii si nu sa- si piarda timp pretios in banale convorbiri pe chat ca la 8 ani.In al II lea rand copilul va lua cotact mai devreme oricum cu 6 ani cu tehnologia decat ati luat dv.fara sa patiti ceva. E destul de devreme fara sa fiti acuzata de atitudini retrograde
        In al treilea rand, veti avea un copil crescut frumos, nu numai pe plan intelectual dar cel mai important si pe plan sufletesc csre plan se poate hranii din pacate numai cu experiente si emotii vii.
        Ce frumos e pentru viața unui tânăr sau adult sa intre in viața cu partea sufletească în regula.Va fi un IT -ist care va stii sa se bucure de viata altfel decat un IT-ist care si a trăit copilăria în fața unui computer care limitează experientele vii necesare cresterii sufletesti pana la 14:ani. Asteprcu interes beneficiile calculatorului de care vorbiti. Va veti referi cumva si la suflet acolo?

  2. Liana Nicolae „Acest calculator il am pentru ca oamenii se folosesc de diverse instrumente in meseria lor. ” Al doilea aspect al problemei, este ce l-a determinat pe copil sa aibă chat? Numai pentru a putea vorbi cu prietenul lui cel mai bun care desigur are chat? Poate ca ar fi bine sa vorbiti cu părinții prietenului ,sa vedeti cat sta acesta la calculator si de ce? Apoi sa ne întrebam, chiar sunt importante, utile, vitale pentru copii aceste discutii? Ce rol au discuțiile intermediate de un computer in dezvoltarea gândirii, simțirii, voinței unui copil? In dezvoltare celor 4 corpuri ale sale: fizic, eteric, astral si Eu daca s-ar putea face o observație de asemenea anvergură, desi foarte putini consilieri de parenting pot lua in considerare aceste aspecte.

  3. O cercetare asupra dezvoltarii celor 4 corpuri ale sale: fizic, eteric, astral si Eu ar fi mai mult decat utila si interesanta, dar mai avem muuult pana acolo. Din cate observ, majoritatea cercetarilor sunt axate pe a demonstra efectele negative si mai sunt cativa care vor musai sa vada si niste beneficii si reusesc. Se fac cercetari de laborator, pe perioade realtiv scurte, efectele masurate sunt cele de moment, nu stie nimeni daca ele se mentin in timp sau nu, nici cele pozitive, nici cele negative. De asemenea, nu prea stie nimeni daca nu cumva anumite manifestari (de exemplu comportamente agresive) sunt determinate strict de expunerea la tehnologie sau tocmai aceste trasaturi ale copiilor ii fac sa se indrepte catre tehnologie, ca un resort de descarcare, unde pot fi ei insisi.

    1. Ha, ha. Resort de descărcare? Este ca si cum a-i spune ca pentru a tempera ispozitiile spre crimă ale cuiva ttebuie sa ii dai găini, cocosi sa omoare sau sa il faci criminal sef intr-un abator. In loc sa ii întorci sufletul catre acțiuni pasnice, care construiesc valori morale si sufletesti la care sa se raporteze cand ii vine sa omoare, ii dai cuțit si sabie.

    2. Ha, ha. Resort de descărcare? Este ca si cum a-i spune ca pentru a tempera dispozitiile spre crimă ale cuiva,ttebuie sa ii dai găini, cocosi sa omoare sau sa il faci sef intr-un abator. In loc sa ii întorci sufletul catre acțiuni pasnice, care construiesc valori morale si sufletesti la care sa se raporteze cand ii vine sa omoare, ii dai cuțit si sabie.

    3. Ha, ha. Resort de descărcare? Este ca si cum a-i spune ca pentru a tempera dispozitiile spre crimă ale cuiva,ttebuie sa ii dai găini, cocosi sa omoare sau sa il faci sef intr-un abator. In loc sa ii întorci sufletul catre acțiuni pasnice, care construiesc valori morale si sufletesti la care sa se raporteze cand ii vine sa omoare, ii dai cuțit si sabie. Nu vii se pare gresit?!

      1. Iar in privința impactului asupra corpului fizic, eteric si astral si al Eu lui, hai sa incercam si noi sa stabilim un impact, sa gândim, ca doar nu suntem prosti. Asupra fizicului, numai de rău. Copilul are vederea fixă, corpul fix, ce poate fi mai rău pentru dinamica lor. Corpul eteric: daca ai in casa wi-fi, ai pus-o. Un simplu search pe google iti arata acțiunile nefaste ale undelor electromagnetice de la calculator. Si ecranul oricât ar fi de performant emite niste tipuri de radiații exact in fata copilului. Corpul astral : se hrăneste cu imagini vii si sentimente concrete. Asa e el. Eu l care se manifestă plenar dupa 28 de ani are nevoie de o gândire, simțire, vointa perfect formate.
        Gândirea sa stiti ca si ea poate fi vie, mobila cand face apel la intuiție si trăiri concrete. La calculator, ce exercitiu de vointa poți sa exersezi. ? Cât despre sentimente? Cât sunt ele de reale? Cu asemenea observații cat poți sa mai pui baza pe computer in viața copilului?

  4. eu clar sunt de pe o alta planeta. Si eu ca si altii din jurul meu nu avem tv. Cunosc nemti cu high proffessional level ce nu au avut deloc – si acum la nici 30 ani sunt super calificati si apreciati.
    Avem net si calculator, am promis ca iau o tableta ( isi va aduce aminte la toamna cand vom intra in casa inainte de 8), ba chiar copilul si-a facut bookmarks la videouri de vreo 2-3 ani, dar consider ca pana la liceu e mai important motricitate zilnic ( mergem pe jos 1km la scoala dus, 1 intors, mergem serile in parc, playdate si petreceri in pijama cu prietenele, in serile de iarna la piscina de la scara blocului), petrecut in natura zilnic, ecologie, in grup cu copiii, in tabere, jocuri de echipa etc. Consider ca viitorul evolueaza atat de repete tehnic ca singurul lucru ce va valora in educatia unui copil e lucrul in echipa, fericirea, educatia financiara, leadership-ul, inteligenta emotionala, comunicarea si dezbaterea (adica discutii fara certuri si tipete…da, se poate la 4-5 ani vazui la strainezi! ), fericirea, educatia financiara. Degeaba lucram in 3 limbi ca deja s-au inventat device-uri ce traduc live, degeaba limbaje de programare acum si tastare si excel pt ca in cativa ani se vor folosi numai comanda vocala.

    Pt tel. – nu inca 🙂

    Argumentul contra ecrane e ca supra stimuleaza creierul si bombardeaza zone delicate si nu mai reusesc sa se odihneasca, adauga agitatie, nervozitate, risc de adhd, excaladeaza stari depresive si conflictuale etc. Sunt studii frumos facute, iar exemplul ce l-am urmat e al nordicilor ce au …gradinite in padure 😀 ( germania, danemarca, norvegia etc) de sute de ani iar la 7 ani cand copiii intra la scoala au o dezvoltare si intelegere a lucrurilor mult mai buna, pt ca vin din practic spre teoretic.

    E posibil? Da. Copiii ne imita, fac ce vad si ce aud. Conteaza si ce oameni avem in jur, pana la urma oamenii si evenimentele ni le atragem.

  5. Cum o sa scriu si in urmatorul episod, am citit si eu internetul in lung si lat si stiu toate argumentele contra, dar exista oameni care au descoperit si beneficii, iar eu am descoperit astfel de articole, sigur, aveam cam aceeasi pozitie pe care o aveti si voi pana sa fac acest curs, nu ma gandisem nicio clipa sa caut mai multe informatii pe subiect, in afara de cele mult vehiculate, negative,imi era cumva suficient. Dar va asigur ca exista cercetari, de laborator, care demonstreaza stiintific ca exista efecte pozitive.
    In general, incerc sa am o atitudine in balanta (ca sa nu folosesc cuvinte mari, precum echilibrata 🙂 ) si incerc sa raman deschisa si la alte informatii in afara de cele care imi confirma sau sustin o parere, cam asa stau si acum lucrurile. Nu as vrea sa ma incapatanez intr-o viziune si sa neg orice informatie care mi-o contrazice. Poate tehnologia le-ar putea oferi ceva copiilor, de ce sa neg asta, de ce sa ii limitez?!
    Nu stiu daca e asa, poate e prostie ce au descoperit unii si altii, poate e cum ziceti voi, cum credeam si eu, pana la urma nu stiu cate adevaruri general valabile exista. Eu vreau sa explorez mai mult subiectul si sa il judec asa prin prisma mea si a felului in care se aplica copiilor mei.
    Cat despre criminali…carora sa le dai gaini sa omoare, da, de ce nu, poate fi o forma de terapie :), nu am vazut decat in filme pana acum 🙂

    1. E bine sa nu uităm un lucru esential. Ca orice pornire, fie ea si criminală, poate fi usor stăpânită daca vorbim de un om educat. Subcultura si viata lipsita de frumusete morala în copilărie generează personalitati reprobabile ca adult. In plus îngrijirea unei grădini si cultivarea de plante ajuta psihic foarte mult puscariasii si devin mai echilibrat.

      1. Nu cred ca este cazul sa punem utilizarea tehnologiei in antiteza cu educatia si frumusetea morala. Nu imi plac deloc extremele. Iar discutia despre criminali cred ca ne depaseste mult, este destul de greu sa emit pareri, ca si asistent social, am o experienta limitata cu aceasta categorie sociala, am ales mai mereu altele cu care sa lucrez. Dar ca si parere pur personala, cu cat mai educat, cu mai bine isi va acoperi urmele si va fi cu atat mai greu de prins 🙂

Publică un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *