Cu copiii la drum

Drumuri lungi sau scurte, în oraș sau în afara lui, plimbări, vacanțe sau drumuri strict necesare, în general, le facem împreună cu copiii, în 90% din cazuri cu mașina. Doar vara trecută am făcut drumul România-Portugalia cu mașina, a fost o aventură de neuitat, am scris puțin despre ea aici. Avem multe mii de kilometri la activ, am pornit la drum la 2 săptămâni după ce ni s-a născut primul copil, rar am mers cu avionul în concedii, cred că de 2 ori. Sunt multe motive pentru care preferăm mașina, dar asta nu înseamnă că este mai ușor, mai ales cu copii.

Nu cred că este mai ușor cu copiii mai mari, este cam la fel, doar că trebuie să le găsești alte activități, considerabil mai multe, pentru că nu mai dorm, e musai să faci multe opriri pentru toaletă, că nu mai au pampers și, în general, nu au nevoie atunci când oprești tu, ci la 20 de minute după, niciodată nu au nevoie amândoi la aceeași oprire și, mai mereu, nevoia este urgentă 🙂

Când te vezi din nou pornit la drum, când zici că toți au făcut ce aveau nevoie (mâncat, băut, dezmorțit, toaletă, râs isteric, alergat în parcări, cumpărat prostii din benzinării), mulțumești în gând tuturor sfinților și te relaxezi, te gândești ce alegere bună ai făcut că ai plecat în concediu cu mașina și cu copiii, că sunt mari și că te întelegi cu ei, că uite ce frumos stau în scaune, dacă au toate nevoile împlinite și…brusc te lovește nevoia de control și le zici tare: bănuiesc că sunteti legați!
Atunci te lovește și mai brusc realitatea, direct în frunte, nu sunt prinși în centuri, pentru că TU nu i-ai prins, pentru că ei sunt mari și tu crezi/vrei/speri că ei au înteles ideea că în mașina stăm fiecare pe locul lui, cu centura pusă. Dar ei sunt copii, au stat în mașină câteva ore poate, sunt amorțiți, plictisiți, supraîncălziți și au uitat să își lege centura sau au decis ei, într-o fracțiune de secundă, ca au nevoie de o pauză de la centura!

Nouă ni s-a întâmplat, deși copiii noștri sunt mari (7 si 8.5 ani), încă avem scaune speciale pentru ei, nu înălțătoare, ci scaune, cu toate astea, am învățat că trebuie să îi verificăm/să le reamintim la fiecare urcare în mașină, că centura de siguranță salvează vieți! Nu îi leg eu, dar verific verbal cam după fiecare oprire. O fi bine, o fi rău, că îi întreb mereu, nu știu, dar eu zic că e mai bine decât să mă trezesc că au uitat. Cu timpul, le va intra în reflex, mai ales după ultimul drum cu mașina, în care am fost opriți în Germania, la control suplimentar la vama, pentru ca ei erau legați cu centurile scaunelor și nu ale mașinii, iar legatura nu era vizibilă, nu a fost nicio problemă, am arătat ca sunt legați, dar cred că ei au reținut importanța centurii din acestă experiență.

Oricât de lung ar fi drumul, oricât de obosiți și mofturoși ar fi cei mici sau mai mari, siguranța este cea mai importantă! Nu stai în scaun, nu pornim, nu porți centura, nu pornim!

“Siguranta copilului in masina si calatoriile” reprezintă tema următoarei ediții a Modern Dad’s Challenges, care va avea loc pe  5 iulie, de la 18.30, la Cafeneaua Happy Cinema (in incinta Liberty Center). Invitații evenimentului vor fi: Alice Dona, Managing Partner ErFi Kids Romania, Brand Manager Graco USA, Roxana Farca, Travel Writer LumeaMare.ro si Ana Maita, Consilier pentru Drepturile Mamelor Asociatia SAMAS.

Inscrierea se face completand formularul  (http://bit.ly/2sLxl8R). Locurile sunt limitate, participarea este gratuita.

Modern Dad’s Challenges este initiat de Frunzaresc.eu, realizat si implementat cu sprijinul Creative Energy Corner.

6 comentarii la “Cu copiii la drum

  1. Si fiica mea sta inca in scaun special. Dar abia asteapta sa aiba 1.30m ca stie ca autnci trece la centura. Ea e convinsa (o naiva….) ca masina nu porneste fara centura. Ne punem toti 3 si asteptam click-urile centurilor si apoi pornim …

  2. Cand era mica nu prea accepta, dar am invatat cantecele despre centura, am inceput sa cititm si sa descoperim joculete in timp ce sta in scaunel…si nu mai avem probleme.
    Siguranta ramane pe primul loc, clar! De-ar fi toti constienti de asta, ce bine ar fi.

    1. Este foarte bine asa, sunt prea multi parinti care renunta repede la siguranta, doar pentru ca cel mic refuza scaunul/centura si el nu vor sa faca copiulul sa planga

  3. Cand era mica nu prea accepta, dar am invatat cantecele despre centura, am inceput sa cititm si sa descoperim joculete in timp ce sta in scaunel…si nu mai avem probleme.
    Siguranta ramane pe primul loc, clar! De-ar fi toti constienti de asta, ce bine ar fi.

Publică un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *