Webstock 2017, ce promovăm în social media?!

A trecut ceva timp de când am fost la Webstock 2017 și eram datoare cu un articol, aveam unul scris, frumos, pozitiv, pe care nu am avut ocazia să îl public, din diverse motive, iar astăzi am simțit că nici nu mai avea vreun sens ce scrisesem.

De ce spun asta, pentru că pe toate gardurile facebookului apare povestea cu elevii de la Cluj, toată lumea își dă cu părerea în stânga și dreapta și nu pot decât să exclam: trăiască social media!! Cum ne mai dădeam noi de ceasul morții și experți, sfătuitori, binevoitori, lupi moraliști, educatori și multe altele, daca nu apăreau niște poze cu banane!

Îmi place să cred că am învățat câteva lucruri între participarea de anul trecut de la Webstock și cea de anul acesta, unul dintre acele lucruri este puterea social media, știu ce înseamnă un status, un comentariu, un share, știu că putem ajuta enorm, că putem face bine, că putem duce binele mai departe, că până și un click poate face diferența. Au fost nominalizate multe proiecte faine și cred că a fost dificil pentru juriu să aleagă câștigătorii, lista completă a câștigătorilor o găsiți aici. Dar mai știu și că fără cititori, făre like, comenatriu și share, impactul nu ar fi fost același.
În condițiile acestea, îmi este greu să cred că un blogger, oricât de nou ar fi el, nu realizează cât rău face contribuția lui din social media, pe subiectul de la Cluj. Despre bloggeri cu experiență nici nu vreau să amintesc, ei știu foarte bine ce fac, este o alegere.

Cei implicați nu au nevoie de like, comment și share din partea noastră, nici cu pozele lor blurate, nu au nevoie de păreri, sfaturi, de consiliere sau educație, au nevoie să îi lăsăm în pace! Au nevoie de liniște, de timp, au nevoie ca acest subiect să fie lăsat să se stingă și să își poată vedea de viețile lor, să învețe ce au de învățat din toată povestea asta de groază, în sânul familiei și în tihna căminului lor, nu de pe gardurile internetului. Orice contribuție la subiect, fie că este un share, un comentariu sau un articol „educativ”, nu fac decât să sporească disconfortul unor copii și al familiilor lor, să țină subiectul treaz și să îi tortureze psihic!
De ce promovăm on line, ceva ce n-am vrea să facă copiii noștri, ceva ce nu ar trebui să fie online? Dacă niște oameni de social media nu își dau seama de asta…poate ar trebui să se introducă o noua categorie la Webstock, de stabilire de limite, probabil n-ar exista câștigători câteva ediții bune.

Să ne întoarcem totuși la oile Webstockului, evenimentul a fost fain organizat, după părerea mea, o bună ocazie să mă întâlnesc cu bloggeri cunoscuți, din nișa de parenting, dar și să mai văd oameni noi. Lucian Mândruța a avut un discurs suprinzător de liniștit și la obiect, față de anul trecut și cred că lucrul acesta se datorează mult și moderatoarei, Oana Bazavan, pe care nu mă satur să o ascult, despre orice ar vorbi.
Pe viitor, mi-ar plăcea o mai mare interacțiune între nișe, cred că se pot face lucuri mari în colaborare, dar nu văd vreo mișcare în această direcție.

În urma sesiunii moderate de Andreea Retea, ca și Andreea și Nicole, mă întreb și eu ce înseamnă conțiunut de calitate?! A fost intens dezbătut subiectul „Personalitatea anului”, câștigătorul n-a fost pe placut tuturor, însă argumentul supem a fost traficul, comunitatea lui mare, numărul de abonați, astfel s-a ajuns la concluzia că el și-a câștigat acest drept, așa că a fost aplaudat la scenă deschisă, inclusiv de o parte dintre oamenii despre care am scris în deschiderea acestui articol, standarde duble?!…zic și eu 🙂

Iar vouă vă las o altă întrebare, în ton cu actualitatea zilei, dar și cu Webstock: e rău să sugi banana sau e bine să lingi cactuși?

Sursa foto: Webstock

P.S. nu încercați să îmi transmiteți, direct sau indirect, faptul că nu am cine știe ce valori morale, doar pentru că nu mă sochează întâmplarea de la Cluj!


Partenerii evenimentului au fost:
Coca Cola; BitDefender; Absolut; LG; Uber; Gerovital; Siviero Maria; Ford; SYscom digital; Becks; HP; Raiffeisen bank; IQOS si MCDolnads.

15 comentarii la “Webstock 2017, ce promovăm în social media?!

    1. Ma bucur ca ti-a placut :), am luat cateva unlike-uri, dar sustin ca uneori tacerea e de aur, mai ales pentru noi, care stim cat si cum se duce in online un subiect, mai ales unul cu iz de scandal

  1. From Pillory to Post

    The global village we now live in has a central market place: the internet. It’s intangible, oversaturated and out of control. The user is adrift in a world-wide web of technical possibilities. Vested constraints are disappearing, religious, moral, and intellectual. Intellect, surprisingly, proves more of a challenge than a benefit. ESC = ?

    The internet today is what in the Middle Ages the village market square functioned as: a place for meeting but also cheating, saluting yet colluding, music and mischief, gaming and shaming, banquets with beggars, grandeur and slander, the wholesome and the loathsome, worship or the horsewhip. Yes, it was in the market square that you found one of history’s most infamous moral-DIY devices, that court contraption for instant justice: the pillory.

    For those readers whose mouse is already foraging to its Wiki info nest, a pillory is a type of post, a pillar, where criminals then were tied to and made to stand for days on end, upright, in public, shackled and scorned and where they had their judicial punishment served. This would commonly be a beating or a whipping – with the public lending a helpful hand -, hence the synonym ‘whipping post’.

    Note that 600 yrs. after Renaissance, born again modern man still uses a variant that is both better, but, therefore, also worse: the social media post… (And why has no one bothered to come up with a new term for POST?). Don’t be mistaken: bad x better = worse. Take a fundamentally flawed idea, perfect it and you get a calamity.

    When medieval adulterers saw less fortunate ones tried and tied to the post, I expect they would think twice before shouting any abuse or ridicule. Again like modern man, our medieval ancestors were quite quick off the mark when it came to paranoia and prejudice. So draw any bit of attention to themselves and they’d be sure to end up there as well. Today’s trolls, however, enjoy the benefit of total anonymity. Often miles away from their victims, hurdled behind their monitor, alone in some dark backroom, guarded behind a firewall, I mean, who’s to find out who says what about whom and for what real reason… And here, we’re talking about the common WWW only, not the darkweb.

    The market place itself, too, has changed. It’s no longer a gathering of 100 drunken louts on a Sunday afternoon who’re bound to forget everything they hear come next Monday’s vespers. No, our village now is a global village, truly world-wide. With more users pouring in every day, new comments and opinions whip up even more traffic still. A vicious circle. Bigger, faster, louder. Crueller.

    The less educated man is, the more ill-founded, and readily generated are his convictions. Yet the more educated a person the more opinions he turns out, even though he is (supposed to be) more self-restrained. Have you noticed how most people you meet cling to set beliefs about pretty much anything and everyone? Confront them with any problem and they’ll have a solution all ready. Rarely a constructive one, likely radical. Nowadays, opinions are like tattoos: everybody’s got one and desperately wants to shove it in someone else’s face. So yes, in this way society is crueller.

    Knights-in-body-armour have given way to men-in-suits but underneath we’re still as violent. We judge, condemn and punish in the same breath. The wit and deviousness the dark side of our intellect can draw on have perfected and purely technical means for delivery have rendered us invulnerable. We no longer poke with jousting poles, we poke with…posts… The pun continues.

    Not even morality can stop us any longer. Medieval serfs lived theirs lives in fear. Fear of their lords, fear of the wild, fear of starvation, fear of neighbours, and – most importantly – fear of death and what lay beyond… God. The first kept them in their place; Nature kept them in their homes at night; hunger kept them worrying how to survive freezing cold winters on just some rations of turnips and blacked potatoes; nasty men kept them on their toes; and God… Well, he took care of all the rest. Religious belief provides you with a plug and play moral spine. A set of beliefs and rules to live by. And… that are the same for your entire particular society and so make it tick smoothly without much fatal conflict. Opium for man maybe, but with everyone equally high don’t we all grin in unison? And mean it. God keeps down the Beast in man.

    Today’s Homo Surf-er’s stretch from the cradle to the grave is downhill most of the way. Easy is the life that holds no fear. Having declined the anthropocentric phase for an even more self-contained, and intendedly self-satisfying, narciscentric one, we reject any concept of responsibility, duty and therefore authority. Nature is no longer a threat, we threaten it. Food is something that’s grown and fetched in malls, along with semi-automatic rifles that keep away undesirables. Narcism, by the way, redefines that term as “anyone with a different opinion”.

    God? God is dying and man is already digging the grave. The Beast is roaring. It’s moving round trying to finally surface and escape. It’s bought our Soul and started to devour it. Responsibility, guilt, decency, morality, ethics, all those values so often sneered at, have all but crumbled. Yet I believe these, though they can limit us in our creativity and on our path to happiness, were also what keep us from taking paths where we would have no control over our lives, fate or our actions.

    Knowing where you’re coming from is knowing where you’re heading to. Depending on how much you’ve learnt from the journey. What ended the horrors of the Middle Ages was an end of the Middle Ages altogether. The consequent new Renaissance era brought a new way of thinking. Ideas that had sprung not on the brainless market place but in private chambers: in cloisters, scholars’ homes, science’s baby steps. Commerce brought trade, trade meant travel, travel requires communicating, communication spreads knowledge, learning, ideas. Not the confronting kind, the concerting kind. When you want to trade with a partner it’s more efficient to find common ground rather than reasons to poke or post each other.

    Are these opinions? If they are I certainly don’t want to force them down anyone’s throat. Not even IF I thought them to be fool proof, for that opinions can never be. Problems of societies are like the societies themselves, complex and growing. Once established are they fully irreversible? So no, I can’t offer any solutions. I’m not an expert, not an Influencer, not even an Informer. Call me an Observer.

    P.

    1. Multumesc! Am vrut doar sa mentionez ca noi, cei care scriem pe bloguri, stim ce inseamna sa tii un subiect in atentia publicului si nu e ok sa facem trafic pe subiectul cu banana, asta e tot o forma bullying, asupra copiilor pe care pretindem ca ii educam, dar de fapt ii torturam psihic, tinand subiectul in atentia publicului.

      1. moama ce frumos ai zis.
        Da, lucrurile urate si prin comentare si criticare pot duce la ‘promovare’ -cred ca mai interesant e de scris cum abordam cu copiii tema moralitatii, sexului, ce e ok si ce nu. Si cum naibii explicam si televiziunilor asta !!!

        1. Cel mai mult ma enerveaza faptul ca ne dam lebede in lighean si ne prefacem ca nu intelegem ce facem prin mediatizarea asta, in afara de trafic, ca vezi doamne facem educatie si ca daca bluram poza e totul ok! Nu e ok, tinem subiectul pe primele pagini, il exploatam pana il ia naiba, dupa propriul chef si interes.

    1. In continuare se scrie pe subiect, oameni care pretind ca fac educatie, parinti bloggeri care considera normal sa faca trafic cu un subiect de scandal si le se pare suficient faptul ca au blurat o poza, dar continua sa alimenteze scandalul, mi-e sila 🙁

  2. Ce bine ai scris! Nu sunt la curent cu subiectul prea în amănunt, doar ce mi-a trecut pe la ureche, dar ai mare dreptate cu mediatizarea.
    Legat de Webstock, articolul tău este o dovadă de conţinut de calitate, poate o caracteristică a nişei de parenting?!..;)

    1. Nu stiu ce sa mai zic, am citit pe paginile si blogurile oamenilor din nisa de parenting, exploatat la maxim subiectul, oameni care pretind ca fac educatie prin acest subiect…in realitate este un subiect de scandal, aducator de trafic/comentarii/reach si aducator de nefericire in familiile implicate in scandal 🙁

  3. Sunt doi posibili câștigători din asta:
    1. răutăcioșii care nu mai așa își primesc doza de atenție
    2. postacii de pe internet care vor să îți atragă atenția de la mizeriile care se petrec la nivel înalt

    1. Sunt atatea subiecte de scandal…se poate face trafic si altfel, fara sa exploatam greseala unor copii si sa tinem sus un scandal mizerabil, din care toata lumea isi satisface o nevoie (de scandal, atentie, trafic), in afara de amaratii aia implicati direct.

  4. Roxana, eu am scris pe blog despre acest incident. Si nu am scris pentru trafic sau pișcoturi. Am scris pentru că acești copii au nevoie de ajutorul nostru. Au nevoie să-i ajutăm să învețe cum să facă față tehnicilor de marketing bazate pe sex. Cu cat vom evita mai mult sa discutam deschis despre acest subiect cu atat va fi mai rau pentru cei de varsta lor.

    Iti recomand discutiile despre sex de la evenimentul de zilele trecute : Cultivarea inteligenței parentale prin curaj, compasiune și conectare.

    1. Ajutorul acesta necerut este la fel ca sfaturile despre cresterea copiilor, pe care le primim de la doamne in parc si care ne scot din sarite. Fatul ca noi discutam pe toate gardurile despre acel incident, nu ajuta pe nimeni, iar noi suntem constienti de asta 🙂 sau ar trebui sa fim.
      Cine are nevoie de ajutor, il cere, de acolo de unde se simte in siguranta!

      Au facut o greseala care este exploatata la maxim, intinsa pana in panzele albe, ne erijam in educatori, consilieri, sfatuitori….nu este cazul.
      Ar fi de bun simt sa lasam subiectul sa se stinga si sa ne vedem de ale noastre, astfel incat cei implicati sa isi poata vedea si ei de vietile lor. Daca vor avea nevoie de ajutor, il vor cere, daca vor avea nevoie de lecturi, vor lua blogurile la citit, vor cumpara carti, vor merge la specialisti!

Publică un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *