Copil sau bibelou de portelan?!

 

Nu va fi un articol din ala profund, despre ce gandim si ce zicem, ce simtim si ce afisam, e simplu, despre murdarie 🙂
Imi amintesc de reclamele la detergent, cand copilul venea murdar ca un purcel, tavalit prin noroi, iar mama parca se bucura,  sloganul era ceva de genul…murdarirea este buna! Nu stiu ce fuma mama respectiva, dar vreau si eu, serios! Am constatat, cu stupoare, ca asta este unul dintre subiectele despre care e mai usor sa vorbesti la modul declarativ si mai dificil de digerat cand se intampla.

Aseara, cand am ajuns sa ii iau de la scoala, ei se vanzoleau prin curtea scolii, umblau cu niste bete si niste sipci in mana, iar cand s-au intors spre mine…pe cuvant ca mi-a venit sa urlu la ei. N-am tipat, dar nici fericita nu cred ca am parut, desi, la cum erau toti copiii de murdari, nici nu cred ca a observat cineva stupoarea si nemultumirea din privirea mea.
Stiu ca pozele nu sunt graitoare, hainele au cumva culori strategice (mai putin geaca lui Den), dar credeti-ma, geci, manusi, pantaloni, ghete si pulovere (manecile iesite din geaca), nu mai pot fi purtate, totul a mers la spalat.

Poate ca nu pare mare lucru, sunt haine, se spala, ati putea zice!! Si ati avea mare dreptate, chiar s-au spalat. Dar daca acelasi lucru s-ar intampla zilnic, ati mai fi la fel de relaxati?! Dar daca ati fi ajuns la o simplificare de garderoba (cu o geaca de iarna/copil, o pereche de cizme de iarna/copil…), ar mai parea la fel de simplu?! Dar daca a doua zi, la prima ora, ar trebui sa mearga din nou la scoala si hainele ar fi inca ude, ati fi la fel de relaxati?!
Gecile sunt inca ude, din fericire astazi nu au de mers nicaieri. Nu le-am zis nicio vorba despre halul in care i-am gasit, dar iata, au trecut ceva ore bune de ieri si eu inca ma gandesc in ce hal erau. Oare cum gestioneaza ceilalti parinti situatiile de genul asta, daca au de mers in alte locuri dupa scoala, la cursuri/magazin/vizita, daca trebuie sa se urce in masina asa plini de noroi?! I-am mai luat murdari de la scoala/afterschool, nici atunci nu pot sa spun ca am fost foarte relaxata, dar erau cumva situatii exceptionale, rar erau lasati afara, sa se mozoleasca in ultimul hal. Acum vad copiii ca asa pleaca zilnic, plini de noroi pe haine, incaltaminte, pe maini, pe fata unii…viitorul se anunta vesel pentru copii si cu nervi pentru mine.

Cunosc si eu teoria, copiii sa fie liberi sa experimenteze, sa creeze, sa se exprime, orice ar inseamna asta, stiu, dar practica ma cam omoara, dupa o zi lunga de munca, cand stiu ca ajung acasa si ma asteapta muuulte de facut, mi se pare un pic dificil sa gestionez o situatie de genul asta, zilnic.
Probabil articolul meu suna in genul tara arde si baba se piaptana, stiu ca exista probleme mult mai mari in cresterea si educarea copiilor, dar daca aveti vorbe de incurajare, le primesc cu bucurie 🙂

9 comentarii la “Copil sau bibelou de portelan?!

  1. Stiu ca poate nu suna incurajator, dar eu am situatia asta: 2copiii zilnic plini de noroi, in perioade din astea cu ploaie, zapada…si stam la curte si ori ce le-as da fac „praf” sau noroi ?… si asta ar fi nimic dc ar face doar hainele dar intra in casa sa bea apa sau sa mearga la baie si nu se descalta intra asa ca se grabesc ?…la inceput faceam crize dar usor m-am calmat, pun mopul la usa si defiecare data cand iese din casa da cu mopul iar hainele spal seara si le usuc pe calorifer ?ca sa fie aproape fresh pana dimi… nu reusesc mereu dar ma straduiesc asa ca spor, cal si rabdare….

  2. Intr-o zi am oripilat si eu vre-o cativa parinti/bunici pentru ca s-au trezit cu copiii lor. In situatia descrisa mai sSi acum un sfat de mama: sa aveti 2 rânduri de haine.Cand unele se usucă le poartă celelalte .Si multa răbdare ,timpul le rezolva pe toate.Va pup.

    1. Nu sunt obisnuita :), dar nah…ma obisnuiesc, copiii nu si-au dat seama ca am fost asa oripilata (din fericire), cred ca daca ii gaseam asa mai des, de cand erau mai mici, nu mai eram asa impresionata. Cred ca simplificare garderobei, care tot circula peste tot, pur si simplu nu se aplica la familiile cu copii 🙂

Publică un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *